Paris

Paris este capitala şi cel mai mare oraş al Franţei. Oraşul este traversat de fluviul Sena, care împarte oraşul în două părţi - Malul Drept, în partea de nord a Parisului, şi Malul Stâng, în partea de sud.

Oraşul propriu-zis (intra muros) are o populaţie de 2.167.600 (2007) de locuitori, dar zona metropolitană are peste 12 milioane de locuitori (12.067.000 la recensământul din 2007)

[modifică] Istorie

Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tribul pariziilor (parisii în Latina) care întemeiaseră în zonă un mic sat de pescari. Astăzi cea mai mare parte din insulă este ocupată de impresionantul Palais de Justice şi de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu sora sa mai mică, Ile Saint-Louis, care este ocupată de case construite în secolul XVII şi XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - în special pe malul stâng cu vânzătorii ambulanţi de cărţi (faimoşii buchinişti, podurile istorice care traversează Sena, celebre bulevardele precum Champs-Élysées precum şi numeroase alte clădiri si monumente celebre, dintre care multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanităţii stabilit de UNESCO.

Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanţii anteriori ai oraşului ca parisii, însă au numit oraşul Lutetia, care înseamnă "loc mlăştinos". Aproximativ cincizeci de ani mai târziu oraşul s-a întins şi pe malul stâng al Senei, în actualul Cartierul latin, şi a fost redenumit "Paris".

Ocupaţia romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut oraşul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX a obligat parizienii să construiască o fortăreaţă pe Ile de la Cité. În cursul uneia dintre invazii Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriaşă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creşterea puterii conţilor Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franţei de către lorzii feudali în timp ce Charles al III-lea avea pretenţii la tron. Până la urmă, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali după moartea ultimului urmaş Carolingian.

În cursul secolului XI oraşul s-a întins pe malul drept. Secolele XII şi XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creşterea oraşului. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortăreaţă şi mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. Mai multe şcoli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei, care numără pe Albertus Magnus şi Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. În Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual şi comercial, cu o întrerupere temporară când a lovit ciuma în secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, reşedinţa regală s-a mutat la Versailles.

Revoluţia franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc între Paris şi zonele rurale ale Franţei.

[modifică] Populaţie istorică

[modifică] Administraţie

Până în 1964, departementul 75 era "Seine", care conţinea oraşul şi suburbiile înconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi departemente care formează un inel în jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coroniţa): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis şi Val-de-Marne.

[modifică] Geografie

Înălţimea Parisului variază din cauza dealurilor în mai multe arondismente:

[modifică] Transport

Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, şi Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia C a retelei RER.

Parisul este dotat cu o reţea densă de metrou, numit Métro. De asemenea, RER-ul (Reţeaua Expresă Regională) ce face legătura intre diferitele departamente din jurul Parisului, străbate Parisul. În plus există o reţea de căi ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic trenuri pentru navetişti, trenuri naţionale şi TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).

Oraşul este şi nodul principal al reţelei de autostrăzi şi este înconjurat de o şosea largă circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările şi ieşirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porţi), fiindcă acestea corespund cu porţile oraşului. Majoritatea acestor porţi au parcări unde neriveranii sunt sfătuiţi să-şi lase maşinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală şi pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând culoare speciale pentru acestea.

[modifică] Locuri în Paris

[modifică] Monumente si clădiri

[modifică] Muzee

[modifică] Suburbii, străzi şi alte zone

[modifică] Viaţa de noapte

[modifică] În aglomerarea urbană a Parisului

[modifică] Evenimente

[modifică] Legături externe

v • d • m Departamentele Franţei
Franţa Metropolitană	01 Ain • 02 Aisne • 03 Allier • 04 Alpes-de-Haute-Provence • 05 Hautes-Alpes • 06 Alpes-Maritimes • 07 Ardèche • 08 Ardennes • 09 Ariège • 10 Aube • 11 Aude • 12 Aveyron • 13 Bouches-du-Rhône • 14 Calvados • 15 Cantal • 16 Charente • 17 Charente-Maritime • 18 Cher • 19 Corrèze • 2A Corse-du-Sud • 2B Haute-Corse • 21 Côte-d'Or • 22 Côtes-d'Armor • 23 Creuse • 24 Dordogne • 25 Doubs • 26 Drôme • 27 Eure • 28 Eure-et-Loir • 29 Finistère • 30 Gard • 31 Haute-Garonne • 32 Gers • 33 Gironde • 34 Hérault • 35 Ille-et-Vilaine • 36 Indre • 37 Indre-et-Loire • 38 Isère • 39 Jura • 40 Landes • 41 Loir-et-Cher • 42 Loire • 43 Haute-Loire • 44 Loire-Atlantique • 45 Loiret • 46 Lot • 47 Lot-et-Garonne • 48 Lozère • 49 Maine-et-Loire • 50 Manche • 51 Marne • 52 Haute-Marne • 53 Mayenne • 54 Meurthe-et-Moselle • 55 Meuse • 56 Morbihan • 57 Moselle • 58 Nièvre • 59 Nord • 60 Oise • 61 Orne • 62 Pas-de-Calais • 63 Puy-de-Dôme • 64 Pyrénées-Atlantiques • 65 Hautes-Pyrénées • 66 Pyrénées-Orientales • 67 Bas-Rhin • 68 Haut-Rhin • 69 Rhône • 70 Haute-Saône • 71 Saône-et-Loire • 72 Sarthe • 73 Savoie • 74 Haute-Savoie • 75 Paris • 76 Seine-Maritime • 77 Seine-et-Marne • 78 Yvelines • 79 Deux-Sèvres • 80 Somme • 81 Tarn • 82 Tarn-et-Garonne • 83 Var • 84 Vaucluse • 85 Vendée • 86 Vienne • 87 Haute-Vienne • 88 Vosges • 89 Yonne • 90 Territoire de Belfort • 91 Essonne • 92 Hauts-de-Seine • 93 Seine-Saint-Denis • 94 Val-de-Marne • 95 Val-d'Oise
Departamente de peste mări	971 Guadelupa • 972 Martinica • 973 Guiana Franceză • 974 Réunion

v • d • m Capitalele Europei
Amsterdam · Andorra la Vella · Ankara · Atena · Baku · Belgrad · Berlin · Berna · Bratislava · Bruxelles · Bucureşti · Budapesta · Chişinău · Copenhaga · Dublin · Helsinki · Kiev · Lisabona · Ljubljana · Londra · Luxemburg · Madrid · Minsk · Monaco · Moscova · Oslo · Paris · Podgorica · Praga · Reykjavík · Riga · Roma · San Marino · Sarajevo · Skopje · Sofia · Stockholm · Tallinn · Tirana · Vaduz · Valletta · Varşovia · Vatican · Viena · Vilnius · Zagreb

v • d • m Oraşe franceze cu peste 100.000 de locuitori
Peste 200.000 de locuitori	Bordeaux • Lille • Lyon • Marsilia • Montpellier • Nantes • Nisa • Paris • Rennes • Strasbourg • Toulouse
100.000-200.000 de locuitori	Aix-en-Provence • Amiens • Angers • Argenteuil • Besançon • Boulogne-Billancourt • Brest • Caen • Clermont-Ferrand • Dijon • Grenoble • le Havre • • Limoges • le Mans • Metz • Mulhouse • Nancy • Nîmes • Orléans • Perpignan • Reims • Rouen • Saint-Denis • Saint-Étienne • Saint-Paul • Toulon • Tours • Villeurbanne