Linux

Linux rulând cu intefaţa grafică KDE

Linux este unul dintre cele mai cunoscute exemple de software liber şi dezvoltare de software Open Source.

Termenul Linux se refera la nucleul Linux dar este folosit în mod curent pentru a descrie întregul sistem de operare, care conţine nucleul Linux, bibliotecile software şi diverse unelte. O distribuţie Linux adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de software organizată în "pachete". Folosirea termenului "Linux" pentru întreg sistemul, deşi foarte răspândită, este contestată de către Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, pe care se bazează o mare parte din distribuţiile Linux). Aceştia propun utilizarea termenului GNU/Linux (se citeşte "GNU şi Linux" sau "Gnu plus Linux").

Nucleul a fost dezvoltat la început pentru microprocesorul Intel 386 dar acum suporta o mare gamă de microprocesoare şi arhitecturi. Este folosit atât pe calculatoare PC şi supercomputere cât şi pe sisteme încapsulate ca telefoanele mobile sau video recordere.

Iniţial dezvoltat şi utilizat de către programatori voluntari, Linux a câştigat suportul industriei IT şi al marilor companii ca IBM şi Hewlett-Packard şi a depăşit ca folosire cele mai multe versiuni proprietare de Unix. Analiştii atribuie succesul sistemului faptului că este independent de furnizor, implementarea are un cost scăzut, securitatea şi fiabilitatea sistemului sunt foarte bune.

Dezvoltarea sistemului a fost începută de către Linus Torvalds care dorea să obţină un sistem similar cu Minix, dar fără limitările acestuia. Linux a fost dezvoltat sub licenţa GNU General Public License astfel încât codul sursă este disponibil oricui, şi va rămâne disponibil pe viitor tuturor celor interesaţi.

Cuprins

[modifică] Nucleul Linux

(detalii la secţiunea Nucleul Linux)

Nucleul (kernelul) Linux este un nucleu monolitic cu capacităţi de încărcare de module. Cu toate acestea, spre deosebire de multe nuclee monolitice, driverii se pot încărca ca module la utilizare, şi se pot descărca după aceea, fără a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Nucleul include multitasking real şi complet, suport pentru memoria virtuală, distribuţia executabilelor la scriere, management avansat al memoriei, suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv routare şi filtrare), până la 1 miliard de procese rulând simultan, sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA). Nucleul este scris integral în C, şi poate fi compilat folosind compilatorul GCC.

[modifică] Linux

Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare, dar şi un număr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare şi aplicaţii, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicaţii "de birou" (OpenOffice.org) software de design grafic (Gimp), software de configurare, servere de web etc. În general, modularizarea se păstrează, astfel că, spre exemplu, instalarea programelor noi se face fie prin compilare directă fie, prin intermediul pachetelor, arhive care verifică existenţa şi disponibilitatea altor programe pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă şi instalarea lor "dintr-un click". Sistemele moderne linux au atât capacităţi multimedia avansate (3D accelerat hardware, sunet surround, suport pentru bluetooth etc.), cât şi suport pentru hardware mai vechi, fiind astfel adaptabile şi scalabile în funcţie de necesităţi.

Mai multe informaţii puteţi găsi pe situl linux.org.

[modifică] Exemple de distribuţii Linux

Pentru detalii, vezi articolul Listă a distribuţiilor Linuxvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Istoria distribuţiilor Linux, de la origini (1991) până astăzi. Distribuţiile principale sunt îngroşate

Sistemul de operare Linux se găseşte în mai multe variante (distribuţii sau mai rar arome), în funcţie de producătorul lor şi de software-ul inclus în distribuţie. Unele pot fi orientate spre utilizatorul casnic, altele către servere sau către utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Cele mai folosite distribuţii de Linux sunt:

Fedora Core - născut din proiectul RedHat, dar conţinând exclusiv software liber, şi disponibil gratuit de pe Internet.
SuSE Linux - o distribuţie orientată atât spre servere cât şi spre staţii de lucru şi desktopuri, faimoasă pentru uşurinţa în utilizare şi configurare. Produsă de compania germană Suse, parte a grupului Novell.
TFM/GNU Linux - distribuţie de Linux Server şi Workstation 100% românească, stabilă, uşor de instalat şi nu necesită cunoştinţe avansate de linux. Produsă de compania TFM Group
Mandriva Linux, fost Mandrake Linux, o altă distribuţie uşor de utilizat, orientată spre piaţa desktop, creată de compania franceză Mandriva.
Debian GNU/Linux, una din distribuţiile cele mai vaste de pe Internet, conţinând un număr uriaş de pachete. Inventatorii managerului de pachete apt şi al pachetelor deb.
Gentoo Linux, o distribuţie orientată spre performanţe şi optimizări maxime. Notorie pentru timpul foarte lung necesar instalării (majoritatea pachetelor se compilează şi optimizează pentru sistemul pe care se face instalarea - de aici viteza mare a sistemelor Gentoo instalate, nu se copiază ca în cazul celorlalte distribuţii) şi pentru instalarea dificilă dar şi pentru managerul de pachete şi de sistem foarte avansat (portage).
Slackware Linux, o distribuţie axată pe servere, una din cele cu istoria cea mai lungă, notorie pentru moto-ul "Păstrează-l simplu", ducând la lipsa multor unelte de configurare simplificată, dar şi la o viteză mare de lucru, posibilitate de a-l instala pe hardware mai vechi, şi la o simplitate în organizarea sistemului.
NimbleX, o distribuţie versatilă, fabricată in Romania şi bazată pe Slackware care rulează direct de pe CD, USB sau chiar şi LAN. Partea cea mai atractivă a sa este faptul că, deşi este mic, NimbleX-ul are o interfaţă grafică puternică şi frumoasă şi o mulţime de programe incorporate pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, ascultarea muzicii, rularea filmelor şi multe altele.
Knoppix, o distribuţie completă care rulează direct de pe CD, nu instalează absolut nimic pe hard disk, putând fi folosit atât pentru călătorii sau demonstraţii cât şi pentru diagnosticări de sistem, reparări, recuperări de date etc.
Slax, o altă distribuţie care rulează direct de pe CD, dar de data asta capabilă să încapă pe un flash drive de 256 MB.
Ubuntu, o distribuţie orientată spre utilizatorul obişnuit, foarte populară prin faptul că este foarte aerisită, uşor de utilizat şi configurat, dar în acelaşi timp puternică şi stabilă. În prezent formează o întreagă familie de distribuţii strâns înrudite: Kubuntu (foloseşte KDE), Xubuntu (foloseşte Xfce), Edubuntu (orientat spre educaţie).
RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuţii, acum orientată exclusiv spre piaţa serverelor şi spre mediul de afaceri. A dat naştere proiectului Fedora Core
PCLinuxOS - un distro ce uimeşte prin usurinţa instalării - ideal pentru începători.

Cele mai multe din distribuţiile de mai sus pot fi descărcate legal şi gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuţii vând manuale, sau seturi complete CD + manuale + suport tehnic + documentaţie aferentă, iar altele trimit în mod gratuit CD-uri prin poştă doritorilor.

Deşi există numeroase distribuţii, numeroşi utilizatori preferă să îşi construiască un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch.

Ultima versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descărcată de pe situl oficial http://kernel.org.