Europa

Portal Europa

Acest articol se referă la continentul Europa. Pentru alte sensuri vedeţi Europa (dezambiguizare).

Europa din satelit

Europa este, geologic şi geografic, o peninsulă, formând cincimea vestică a Eurasiei. Este considerată, în general, ca un continent de sine stătător, deşi aceasta este mai mult o definiţie culturală decât una pur geografică. Europa este mărginită la vest de Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic - la nord, Munţii Urali şi râul Ural - la est, Marea Caspică, Munţii Caucaz şi Marea Neagră - la sud-est şi Marea Mediterană - la sud.

Ca mărime, Europa este penultimul continent din lume, fiind puţin mai mare decât Oceania, cu o suprafaţă de 10.600.000 km². Ca populaţie este al doilea continent în lume, după Asia, cu aproximativ 700.000.000 de locuitori, sau 11% din populaţia lumii.

Poziţia Europei pe glob

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  istoria Europeivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Europa are o lungă istorie a unor mari reuşite culturale şi economice, începând din Epoca Bronzului. Originile culturii vestice sunt, în mod general, atribuite grecilor antici şi Imperiului Roman, care a supus întreg continentul pentru mai multe secole. După declinul Imperiului Roman, Europa a intrat într-o perioadă de stagnare, cunoscută sub numele de Evul Mediu, care s-a terminat prin fenomenul numit Renaştere şi prin Noii Monarhi, ce aveau să marcheze noi descoperiri, explorări şi creşterea cunoştinţelor ştiinţifice. Din secolul XV, naţiunile europene, în special Spania, Portugalia, Franţa şi Marea Britanie, au construit mari imperii coloniale, cu dependenţe în Africa, America şi Asia. Revoluţia Industrială a început în secolul XVIII, ducând la o prosperitate sporită şi, implicit, la o creştere de populaţie. După Al Doilea Război Mondial şi până la sfârşitul Războiului rece, Europa a fost împărţită în două mari blocuri politice şi economice: naţiunile comuniste din Europa de Est şi ţările capitaliste din Europa de Vest. În jurul anului 1991, blocul estic s-a dezintegrat.

[modifică] Ţări

Tabelul de mai jos afişează o listă a ţărilor europene după regiuni folosite de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

Numele regiunii şi al ţării cu drapel	Suprafaţă (km²)	Populaţie (est. din 1 iulie 2002)	Densitatea populaţiei (pe km²)	Capitală
Europa de Est:
Belarus	207.600	10.335.382	49,8	Minsk
Bulgaria	110.910	7.621.337	68,7	Sofia
Moldova	33.843	4.434.547	131,0	Chişinău
Polonia	312.685	38.625.478	123,5	Varşovia
Republica Cehă	78.866	10.256.760	130,1	Praga
România	238.391	21.698.181	91,0	Bucureşti
Rusia	3.960.000	106.037.143	26,8	Moscova
Slovacia	48.845	5.422.366	111,0	Bratislava
Ucraina	603.700	48.396.470	80,2	Kiev
Ungaria	93.030	10.075.034	108,3	Budapesta
Europa de Nord:
Åland (Finlanda)	1.552	26.008	16,8	Mariehamn
Danemarca	43.094	5.368.854	124,6	Copenhaga
Estonia	45.226	1.415.681	31,3	Tallinn
Finlanda	336.593	5.157.537	15,3	Helsinki
Guernsey (Regatul Unit)	78	64.587	828,0	St. Peter Port
Insula Man (Regatul Unit)	572	73.873	129,1	Douglas
Insulele Feroe (Danemarca)	1.399	46.011	32,9	Tórshavn
Insulele Svalbard şi Jan Mayen (Norvegia)	62.049	2.868	0,046	Longyearbyen
Islanda	103.000	307.261	2,7	Reykjavík
Jersey (Regatul Unit)	116	89.775	773,9	Saint Helier
Letonia	64.589	2.366.515	36,6	Riga
Lituania	65.200	3.601.138	55,2	Vilnius
Norvegia	324.220	4.525.116	14,0	Oslo
Regatul Unit	244.820	61.100.835	244,2	Londra
Republica Irlanda	70.280	4.234.925	60,3	Dublin
Suedia	449.964	9.090.113	19,7	Stockholm
Europa de Sud:
Albania	28.748	3.600.523	125,2	Tirana
Andorra	468	68.403	146,2	Andorra la Vella
Bosnia şi Herţegovina	51.129	4.448.500	77,5	Sarajevo
Croaţia	56.542	4.437.460	77,7	Zagreb
Gibraltar (Regatul Unit)	5,9	27.714	4.697,3	Gibraltar
Grecia	131.940	10.645.343	80,7	Atena
Italia	301.230	58.751.711	191,6	Roma
Macedonia (FYR)	25.333	2.054.800	81,1	Skopje
Malta	316	397.499	1.257,9	Valletta
Muntenegru	13.812	616.258	44,6	Podgoriţa
Portugalia	91.568	10.084.245	110,1	Lisabona
San Marino	61	27.730	454,6	San Marino
Serbia	88.361	9.663.742	109,4	Belgrad
Slovenia	20.273	1.932.917	95,3	Ljubljana
Spania	504.851	45.061.274	89,3	Madrid
Vatican	0,44	900	2.045,5	Vatican City
Europa de Vest:
Austria	83.858	8.169.929	97,4	Viena
Belgia	30.510	10.274.595	336,8	Bruxelles
Elveţia	42.290	7.507.000	176,8	Berna
Franţa	547.030	59.765.983	109,3	Paris
Germania	357.021	83.251.851	233,2	Berlin
Liechtenstein	160	32.842	205,3	Vaduz
Luxemburg	2.586	448.569	173,5	Luxembourg
Monaco	1,95	31.987	16.403,6	Monaco
Ţările de Jos (Olanda)	41.526	16.318.199	393,0	Amsterdam
Europa Transcontinentală şi Asia:
Armenia	29.800	3.229.900	101	Erevan
Azerbaidjan	86.600	8.621.000	97	Baku
Georgia	69.700	4.661.473	64	Tbilisi
Kazahstan	2.724.900	15.217.711	5,6	Astana
Turcia	783.562	70.586.256	93	Ankara
Europa sociopolitică
Cipru	9.251	788.457	85	Nicosia
Total	10.176.246	709.608.850	69,7

[modifică] Mări şi oceane

• Oceanul Atlantic
• Oceanul Arctic
• Marea Baltică
• Marea Nordului
• Marea Neagră
• Marea Mediterană
• Marea Marmara
• Marea Egee
• Marea Caspică
• Marea Azov
• Marea Ligurică
• Marea Tireniană
• Marea Ionică
• Marea Adriatică
• Marea Norvegiei

[modifică] Limbi

Pentru detalii, vezi articolul  limbile Europeivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Majoritatea limbilor Europei aparţine unei dintre cele trei familii lingvistice: limbilor romanice (dezvoltate din limba latină vorbită în Imperiul Roman), limbilor germanice (dezvoltate din limba pragermanică vorbită în partea de sud a Scandinaviei) şi limbilor slave (dezvoltate din limba slavă veche vorbită în Ucraina actuală)^[1].

Limbile romanice sunt în uz constant în Europa de Sud-Vest, în ţările precum Franţa, Spania şi Italia, dar şi în România, Republica Moldova şi părţile Serbiei. Limbile germanice sunt vorbite în Europa de Nord-Vest şi Nord. Se folosesc limbile slave în Europa Centrală, Europa de Est şi Europa de Sud-Est^[1].

În afară de cele trei familii sunt vorbite şi alte limbi. Limbile celtice, de mult dispărute, rămân în uz în câteva regiuni ale Europei, precum Scoţia, Irlanda, Ţara Galilor şi Bretania^[2].

Multilingvismul şi apărarea limbilor regionale şi minoritare sunt recunoscute ca scopuri politice în Europa de astăzi.

[modifică] Vezi şi

• Europa (mitologie)
• Cele mai mari oraşe din Europa
• Listă de munţi înalţi din Europa
• Listă de fluvii din Europa
• Listă de ţări europene
• Punctele extreme ale Europei
• Ţări ale lumii
• Parlamentul European
• Uniunea Europeană
  • Euro
  • Banca Centrală Europeană

Regiuni ale lumii
	Africa	de Est · Centrală · de Nord · de Sud · de Vest
	America	Caraibe · Centrală · Latină · de Nord · de Sud
	Asia	Centrală · de Est · de Sud · de Sud-Est · de Vest
	Europa	Centrală · Estică · Nordică · Sudică · Vestică
	Oceania	Australia · Melanezia · Micronezia · Noua Zeelandă · Polinezia
	Polii	Arctic · Antarctica
	Oceanele Terrei	Pacific · Atlantic · Indian  · Sud  · Arctic

Regiunile Terrei
	Africa	Africa Centrală · Africa Răsăriteană · Africa Nordică · Africa Sudică · Africa Occidentală Marile Lacuri Africane · Guineea · Cornul Africii · Maghreb · Zona Mediteraneană · Orientul Mijlociu · Sahel · Africa Subsahariană · Sudan
	Americile	America de Nord	Caraibe · America Centrală · Marele Bazin · Marile Lacuri · Marile Câmpii · America Latină · Pacificul de Nord-Vest · Coroana Pacificului
		America de Sud	Statele Andine · Guiana · America Latină · Patagonia · Coroana Pacificului · Conul Sudic
	Eurasia	Asia	Asia Centrală · Asia Răsăriteană · Asia Nordică · Asia Sudică · Asia de Sud-Est · Asia de Sud-Vest Anatolia · Peninsula Arabică · Caucazul · Orientul Îndepărtat · Indiile Răsăritene · India · Levantul · Orientul Mijlociu · Orientul Apropiat · Coroana Pacificului · Siberia
		Europa	Europa de Est · Europa de Nord · Europa de Sud · Europa de Vest Balcanii · Regiunea Baltică · Benelux · Insulele Britanice · Caucazul · Europa Centrală · Zona Mediteraneană · Ţările Nordice · Scandinavia
	Oceania	Australasia · Melanezia · Micronezia · Polinezia Coroana Pacificului
	Oceane	Arctic · Atlantic · Indian · Pacific · Antarctic · Planetar
	Polii	Regiunea Arctică · Antarctica