Aiutate Wikipedia in lingua corsa!
Par aiutà Wikipedia pudete:
- Scrive un articulu, o ancu sè vo truvete un sbagliu, currighjitelu puru ! Scrivete in suttanacciu o in supranacciu, cume vo vulete: diversità face ricchezza. Fate a sperienza di scrive un articulu, senza teme di sbaglià vi: si sbaglia ancu u prete à l'altare ! Pudete vede per esempiu Pruvà à scrive un articulu. Videte dinù i cunsigli per scrive un articulu. U più simplice per cumincià hè di cumplittà un articulu. Videte l'articuli da cumplittà. Si pò dinù traduce un articulu, per esempiu da a wikipedia in sicilianu, talianu o francese. Videte Articuli da traduce.
- Identificà. Sè vo cunniscite u nomu di parechji pianti, fiori, arburi, o animali... chi mancanu, parmittarà dopu di creà l'intrata currispundente. Chì sarà issu funzu, issu fiori, issa pianta?
- Incaricà imagini o fotò. U megliu hè d'incaricalli annantu à WikiCommons, parchì pudarani serva dopu à tutti i prugetti Wikipedia, à u Wikizziunariu,... T'avemu bisognu d'una fotò d'ogni paesi è d'ogni munimentu di Corsica (è dinò di i pianti è di l'animali).
Ultimi articuli
Da leghje
U malmignattu (o malmignattulu) (Latrodectus tredecimguttatus) hè un tipu di ragnu chì faci parti di a famiglia di i Theriiidae. Si scontra in tutta a rigioni di u Mediterraniu è pò essa priculosu pa l'omu. Era ancu cunnisciutu da i grechi à tempi antichi antichi. U malmignattu hè neru, è t'hà à spessu trè paghji di tacchi rossi, di i volti chjirchati bianchi o giaddi. U malmignattu hè discrittu à spessu com'è pussidendu tredici tacchi rossi. Ma esistini calchì variazioni, apposta chì pò accada chì 'ssi tacchi fussini bianchi. Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali ind'è u malmignattu, postu chì a femina (8-18 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (4-8 mm). U malmignattu cattura i so predi vivi par via di una ragnata abbastanza maiori è si nutrisci cusì par u più d'insetti.
U malmignattu hè vilanosu, è una mursicatura pò ancu essa murtali. Ci vò d'andà subitu à u spidali o à a clinica. U vilenu agisci da 10 minuti à un'ora.
U malmignattu hè cumunu in Corsica. Hè ancu chjamatu a zinevra. Si scontra à spessu in u centru di a Corsica è in Pumonti. Hè più raru in Cismonti.
|
|
U pruverbiu di u ghjornu
Mori più agnedda ca muntona.
L'articulu di a sittimana
Eraclitu (natu in Efesu 535 AC - 475 AC) hè unu di i più importanti filosofi presocratichi di a Grecia antica. Di Eraclitu di Efesu avemu puchissime infurmazione cuncernendu a so vita, è di a so opera filosofica ci fermanu solu uni pochi di frammenti. Per quessa u so pensà hè particularmente difficile à capisce, ed è statu interpretatu in diversi modi. Eraclitu, inoltre, era digià in a so epica in certi rispetti cripticu. Per esempiu, Aristotele, di u quale si pò pensà ch'ellu avia lettu integralmente l'opera di Eraclitu, u definisce com'è "Eraclitu u scuru".
A duttrina di l'unità di i cuntrarii hè forse l’aspettu più originale di u pensà filosoficu eracliteu. A leghje sicreta di u mondu risede in u rapportu di interdipendenza di dui concetti opposti, chì lottanu trà elli, ma in u stessu tempu, sò una manifestazione di l'unità, è facenu parte d'una stessa totalità.
I prugetti Wikimedia in lingua corsa
Wikimedia Foundation hè un associu à scopu nò lucrativu chì sustene Wikipedia è altri prugetti liberi, multilingue è gratuiti.
Sò quattru i prugetti Wikimedia in lingua corsa: partecipate!
|